Raspunsul e simplu. Diane Jacobs a lucrat multi ani ca terapeut manual, aplicand multe metode de terapie invatate. A observat ceea ce observa orice terapeut manual: ca atingand pielea pacientului si lucrand la nivelul ei in diverse moduri, il poti scapa de durere. Numai ca, din momentul in care cursul lui David Butler i-a evidentiat o alta lume, si anume cea a sistemului nervos si a modului in care acesta e structurat, Diane Jacobs intelege ca durerea e un fenomen pur neurologic, nu muscular, articular, scheletal sau de orice alta natura. Conexiunea intre noile date stiintifice si experienta ei ca terapeut, ii da un alt nivel de intelegere a fenomenului si dorinta de a verifica si chiar de a cerceta daca munca terapeutului manual nu poate fi mult imbunatatita ducand lucrurile ceva mai departe, adica intelegand modul in care sistemul nervos actioneaza la nivelul pielii prin ramificatiile nervilor cutanati. Ea a reusit sa probeze stiintific acest lucru, iar munca ei nu doar ca a dus la crearea unei metode terapeutice extrem de eficiente, dar a creat chiar noi ochelari cu care sa poata fi observate celalalte sisteme terapeutice, la un alt nivel de intelegere, astfel incat terapeutii care le practica sa aiba si suportul stiintific care sa le explice eficacitatea lor si, eventual, sa-i ajute la a-si imbunatati tehnica.