Contraindicații la produsele naturiste

Medicul și farmacistul ne recomandă să citim prospectul medicamentelor. De multe ori, nici nu ne uităm la el. Ce să citești la aspirină? Nu știi ce e antinevralgicul? N-ai mai luat sirop de tuse? De ce să citesc, dacă tot nu pricep formula chimică?

Cu atât mai mult, la medicamentele naturiste, despre care toată lumea știe că "nu fac rău". Nu fac rău, dar nici bine nu fac, dacă sunt luate oricum și în orice cantități.

Iată, pe scurt, ce aflăm din prospecte:

Aloe: se recomandă prudență la cei cu afecțiuni ale ficatului, rinichilor și vezicii biliare.

Armurariul: contraindicat la tromboflebită, hipertensiune și coagulabilitatea sângelui crescută.

Barba ursului (coada calului): trebuie folosită cu moderație de către bolnavii cu hipertensiune, cu boli de inimă și de rinichi.

Castanul: la supradozare, produce crampe ale degetelor de la mâini.

Cimbrișorul: supradozarea duce la hiperfuncția glandei tiroide. Contraindicat femeilor însărcinate, la ulcer stomacal și duodenal, pielonefrită, hepatită, aterioscleroză coronariană și cerebrală, fibrilație auriculară (atrială).

Cătina albă: contraindicată la colecistită acută, pancreatită, diaree cronică, astm bronșic. La bărbați, poate provoca prostatită adenomatoasă, iar la femei mastopatie.

Coada șoricelului: supradozarea produce amețeli, diaree, erupții, tromboflebită.

Echinaceea: nu se recomandă în caz de tuberculoză, scleroză multiplă, colagenoză și în caz de sensibilitate ridicată față de plante compozite.

Florile de tei: supradozarea produce complicații la inimă dacă se bea mai mult de o lună, de două ori pe an.

Hameiul: supradozarea produce dureri de cap, dureri de burtă, greață, vomă, dezvoltarea tumorilor, scăderea potenței, iritarea mucoasei tractului digestiv.

Iarba mare: neindicată hipertensivilor. În doze mari, poate avea ca efect încetinirea activității hepatice.

Inul: sub formă de semințe, provoacă diaree. Folosirea îndelungată (mai mult de trei săptămâni) acționează negativ în cazuri de colecistită și hepatită.

Ginsengul: contraindicat în caz de hipertensiune, infecții, hiperexcitabilitate, insomnie, dureri de cap, de inimă, dezvoltare sexuală prematură (mai ales la fete). Supradozarea duce la scăderea potenței.

Lăptișorul de matcă: contraindicat în caz de boala Addison (boală a glandei suprarenale).

Laminaria (alge marine): supradozată, folosită timp îndelungat, duce la osteoporoză.

Măceșul: distruge smalțul dentar, favorizează depunerea pietrelor la rinichi și diareea, dacă e folosit excesiv.

Mătasea de porumb: în cantități mari inhibă centrul nervos care coordonează activitatea inimii, deși, în doze mici, îl stimulează. Pericol de tromboflebită, la doze mari.

Melisa: contraindicată la hipotensiune.

Muștarul: contraindicat în tratarea bolilor de rinichi și a tuberculozei.

Păducelul: contraindicat la hipotensivi; produce dureri de cap, spasme intestinale și vomă dacă este băut pe stomacul gol. După folosirea ceaiului sau tincturilor cu păducel se interzice a se bea apă rece deoarece apar colici intestinale.

Pătlagina: supradozarea afectează ulcerul și gastrita hiperacidă. Dacă aciditatea este scăzută, pătlagina se folosește cu succes în tratarea acestor boli.

Pătrunjelul: agravează durerile de cap iar sucul este contraindicat la sarcină și alăptare. Duce la eliminarea potasiului care trebuie recuperat din alte alimente.

Pelinul: supradozajul duce la spasme, halucinații, tulburări psihice.

Pojarnița (sunătoarea): contraindicată la hipertensiune arterială, provoacă stenozarea (îngustarea) vaselor sanguine, fotodermită, scăderea potenței dacă o folosiți un timp îndelungat. Concomitent cu pojarnița nu aveți voie să folosiți inhalatori pentru astm bronșic, medicamente pentru răceală și febră de fân. Cu pojarnița nu sunt compatibile produse ca: berea, cafeaua, ciocolata, castraveții în oțet, iaurtul.

Menta: contraindicată la hipotensiune, aciditate scăzută a sucului gastric, hernie. Folosirea îndelungată duce la incontinență urinară și uneori la scăderea potenței. Menta proaspătă fiind puțin toxică, este indicat a fi folosită în ceaiuri.

Podbalul: este interzis categoric celor cu afecțiuni ale ficatului și alcoolicilor. Provoacă dureri abdominale, greață, stări febrile, icter.

Punguțița de câmp: contraindicată la sarcină.

Rostopasca: deși este o plantă-minune, care a salvat mulți oameni bolnavi, folosirea îndelungată provoacă greață, vomă, inhibarea centrului respirator, paralizie spinală, crampe musculare.

Salvia: nu se administrează mai mult de 2 luni la rând deoarece poate provoca iritarea mucoaselor. Femeilor însărcinate și bolnavilor de nefrită le este contraindicată folosirea internă.

Socul: supradozarea duce la intoxicarea organismului, la stări de vomă, arsuri stomacale, iritarea gâtului, dificultăți în respirație, convulsii. Contraindicat persoanelor cu diaree cronică și acută, producând iritații ale colonului.

Stejarul (coaja): folosit timp îndelungat pentru gargară duce la scăderea simțului olfactiv. Folosit pentru uzul intern în doze mari provoacă scăderea apetitului, vomă, colică renală.

Stevia: contraindicată la tuberculoză, poate provoca și uremie.

Troscotul: nerecomandat la sarcină și bolnavilor cu inflamații acute ale rinichilor sau vezicii urinare.

Urzica: în cantități mari, duce la mărirea coagulabilității sângelui. Contraindicată la hipertensiune arterială, aterioscleroză, polipi, adenom testicular, la hemoragie uterină provocată de fibroame și mioame. La vârstnici poate agrava tromboflebita.

Valeriana (odoleanul): folosită timp îndelungat, duce la inhibarea funcțiilor organelor interne, provoacă dureri de cap, greață, schimbări în funcționarea inimii, scăderea capacității de muncă.

Vetricea: contraindicată la sarcină și la copii mici deoarece ridică tensiunea dacă e folosită în cantități mari.