Mărturii pacienți
Metoda Niromathe pentru un traumatism în zona lombară
Numele meu e Alexandra P. și vreau să relatez o situație la care am asistat, pentru că așa ceva merită a fi cunoscut. Este vorba despre bunica mea în vârstă de 83 de ani. Cu 3 săptămâni în urmă, ea a suferit o lovitură foarte puternică la spate, după ce a alunecat și a căzut pe gresia din baie. Dintr- o persoană care mergea singură, fără a avea nevoie de ajutorul altcuiva, ajunsese în punctul în care nici nu se mai putea ridica din pat fără ajutor, și, mai ales, fără un efort dureros.
A doua zi era programată să se interneze în spital pentru o altă problemă și am crezut cu toții că acolo se va rezolva și problema cu spatele. Nu a fost deloc așa ; după zece zile problema pentru care fusese internată s-a remediat, dar durerea de spate care, practic, o imobiliza- nu ! I s-au făcut radiografii care arătau că nu este niciun os rupt sau fisurat, i s-au administrat antiinflamatorii și antalgice . A venit acasă simțindu-se chiar mai rău decât înainte să plece, mergea foarte greu, sprijinită în baston, dar chiar și așa, nu putea să nu ofteze de durere la fiecare pas.Calmantele aveau doar efect temporar, problema era la fel de gravă, sau chiar mai gravă de la o zi la alta.
Întâmplarea face ca Luiza Predescu este mătușa mea, iar persoană despre care vorbesc este chiar mama ei. Așa că, aflând de această situație,la trei zile de la externare a venit la noi (la 100 de km de București) ca să rezolve problema.Ne așteptam cu toții să lucreze o ședință de terapie Bowen, fiind familiarizați să ne ajute astfel, atunci când vreunul din noi are nevoie de ajutor.
Când a văzut , însă , starea în care era bunica, a apreciat că este mult prea grav și a ales să lucreze ceva ce învățase de curând, în Franța : metoda Niromathe. Și eu și mama mea am asistat la această ședință de terapie , destul de diferită de tehnica Bowen, mult mai complexă și mai intensă (cel puțin ca demers lucrativ pentru terapeut ). După aproximativ 10 minute, bunica deja se putea așeza sau ridica de pe scaun, fără să mai geamă de durere, iar după alte 5-10 minute ședința Niromathe s-a încheiat. Bunica putea merge din nou, fără sprijinul nimănui ; a vrut să ia bastonul ( de frică, sau din obișnuință) dar mătușa mea n-a lăsat-o să-l ia, așa că a fost nevoită să meargă normal și să descopere uimită că poate face asta . Întrebată dacă mai există vreo durere, a spus că nu mai simte decât o jenă într-un punct din zona lombară stângă, așa că mătușa mea a mai lucrat puțin exact în acel loc . Așa că în acea zi, bunica a stat cu noi toți la masă și s-a bucurat de noua ei viață fără dureri , după aproape două săptămâni de chin. Se putea așeza sau ridica de pe scaun fără dureri , deși toți ne uitam la ea , așteptând un oftat, un geamăt, o grimasă, ceva . Nimic ! Ba chiar a ieșit și la plimbare prin curte, minunându-se de ea însăși.
Dacă mi-ar fi povestit cineva așa ceva, n-aș fi crezut că e posibil, dar toată întâmplarea cu ședința Niromathe s-a petrecut sub ochii mei și ai mamei mele. Probabil că n-o fi tocmai ,,profi” ca o astfel de mărturie să vină de la cineva din familie, dar eu cred că și cei din familie avem dreptul să apreciem un profesionist atunci când îl vedem la lucru și, mai ales, atunci când munca lui ne redă sănătatea. Au trecut cinci zile de când bunica mea se simte perfect. Am toate motivele să recomand metoda Niromathe și pe singurul terapeut român care o practică .
Alexandra P. – Telefon indisponibil, conform Regulamentului General Privind Protecția Datelor
3 noiembrie 2017