Acțiunea complexă a vremii asupra organismului uman poate fi de următoarele tipuri: optimă, excitantă și acută.
Vremea optimă este considerată aceea care influențează favorabil, producând bună dispoziție și are o acțiune menajantă asupra organismului. Asemenea tip de vreme se caracterizează prin menținerea relativ uniformă a elementelor meteorologice: umiditate moderată, viteză relativ mică de mișcare a aerului, zile senine, când temperatura medie diurnă nu oscilează cu mai mult de 2 grade C, iar presiunea – cu mai mult de 4 milibari.
Vremea excitantă cuprinde complexul vremii în care unul sau mai multe din elementele meteorologice deviază de la valorile optime. Această vreme, deși este în fond însorită, are adeseori un cer mohorât, timpul e uscat, umiditatea ridicându-se până la 90% umiditate relativă, oscilația temperaturii medii a zilei poate fi până la 4 grade C, a presiunii barometrice până la 8 milibari, iar mișcarea aerului până la 9 m/sec.
Vremea acută reprezintă complexul vremii cu modificări accentuate ale elementelor meteorologice, când oscilațiile termice depășesc 4 grade C, ale presiunii atmosferice – 8 milibari, iar viteza de mișcare a aerului e mai mare de 9 m/sec.
Firește, nu valorile absolute ale elementelor meteorologice sunt caracteristicile unui sau altui tip de vreme, ci schimbarea proprietăților, diferența care poate determina variația neperiodică a excitanților climatici ce acționează inoportun asupra organismului. Acest complex de vreme modificat determină acțiunea tipului de vreme și climă asupra organismului și reacția acestuia.
Specialiștii deosebesc în prezent patru tipuri de meteosensibilitate:
- Meteoadaptabilii nu au nici un fel de dificultate cu schimbările bruște. Ei se acomodează ușor cu orice fluctuații.
- La meteodependenți, influențele atmosferice se repercutează direct asupra echilibrului psihic și a stării de sănătate. Ei reacționează cu irascibilitate, dureri de cap, indispoziții și tendințe depresive.
- Anticipativii presimt modificarea vremii chiar și cu 48 de ore în avans, de pildă sub forma durerilor apărute într-o cicatrice.
- Meteosensibililor le sunt activate boli deja existente, ca reumatismul sau dereglările sistemului neurovegetativ.
Temperatura, precipitațiile, umiditatea aerului, dar mai ales presiunea atmosferică influențează în mod negativ un mare număr de oameni.
Meteorosensibilitatea reprezintă, de fapt, amplificarea simptomatologiei unor boli la variațiile atmosferice, în sensul amplificării expresiei clinice a bolii ce poate evolua după o primă etapă de adaptare spre situații de decompensare agravante. Ea doar accentuează anumite suferințe latente, pe care le avem deja.
Potrivit psihologilor, schimbările de climă, diferențele bruște de temperatură și deviațiile de presiune atmosferică pot influența energia care circulă prin corpul nostru.
În timp ce vremea călduroasă îi binedispune pe cei mai mulți dintre noi, ploaia se răsfrânge negativ și ne provoacă indispoziție. Atunci când afară e foarte frig sau excesiv de cald, dar și în perioadele de tranziție, bolile latente, de care suferă unii dintre noi, se pot acutiza.
Milioane de oameni reacționează la fel la scăderea presiunii, îndeosebi primăvara, atunci când fronturile atmosferice se gonesc din urmă unele pe altele, întregul organism (în primul rând sistemul circulator) obosește repede. Nu trebuie să înțelegem că oscilațiile meteorologice ne îmbolnăvesc în adevăratul sens al cuvântului. Trecerea de la un front atmosferic la altul poate doar declanșa ori accentua anumite suferințe latente. Simptomele tipice sunt durerile de cap, migrenele, sufocările, amețelile, starea de slăbiciune, irascibilitatea sau transpirațiile excesive. crește tensiunea arterială, palpitațiile și senzația de greutate din piept. Durerile reumatice și de articulații – din pricina aerului umed și rece.
Când barometrul urcă, organismul produce mai multă adrenalină, colicile și crampele se manifestă mai frecvent.
Dacă vă întrerupeți mereu somnul ori transpirați atât de puternic încât cearceafurile vi se lipesc de corp, e posibil ca de vină să fie vremea. Se prea poate ca tocmai în acel moment să aibă loc o schimbare de fronturi atmosferice.
Schimbările de presiune atmosferică produc modificări la nivelul celulelor și-al țesuturilor, creând disconfort în funcționarea organismului. Când valorile acesteia nu sunt în limite normale, persoanele cu hipertensiune arterială au dureri de cap, palpitații, senzație de greutate în piept.Presiunea atmosferică scăzută duce la tahicardie și la creșterea tensiunii.
Masele de aer reci cresc tensiunea arterială, îngreunează gândirea și provoacă apatie. Aerul foarte uscat este dăunător aparatului respirator, iar cel umed favorizează nefritele și bolile infecto-contagioase. Vremea închisă este un factor de agravare a depresiilor, mai ales din cauza faptului că oamenii petrec mai mult timp în casă.
Se vorbește din ce în ce mai mult de factorul meteorologic – vreme închisă, ploaie, micșorarea intervalului între zi și noapte. Acestea pot influența tulburările psihice. Există multe persoane care, pe o asemenea vreme, acuză o stare de oboseală acută, o astenie fizică și psihică, o stare de somnolență continuă și chiar depresie, cu toate că se odihnesc corespunzător noaptea.
Toamna se produce un dezechilibru energetic. Organismul se pregătește pentru iarnă, luminozitatea descrește, ambientul devine din ce în ce mai puțin vesel. Frigul reprezintă un stres și, din această cauză, bolnavii de inimă sunt foarte afectați, în special în anotimpurile de trecere, adică toamna și primăvara. În aceste perioade, manifestările cardiace cresc. Din cauza temperaturii scăzute, se înregistrează și multe crize de angină pectorală, astm bronșic și chiar infarct miocardic acut. De asemenea, pot apărea disfuncții sexuale, sindromuri endocrine cu manifestări în zona afectivității.
Inhalarea aerului rece poate întreține crizele de astm. Nu trebuie să ne mire dacă schimbările bruște ale vremii ne dau dureri de cap, amețeli sau chiar irascibilitate. Specialiștii atenționează că influențele atmosferice se repercutează asupra echilibrului psihic al meteodependenților. Cerul gri, bacovian, și ceața sunt surse de anxietate, deprimare și melancolie.
Căldurile excesive cresc relativ brusc valorile tensiunii arteriale și precipită dureri anginoase.
Aerul cald și umed este un adevărat coșmar pentru persoanele sensibile. Când un asemenea front atmosferic se abate asupra noastră, foarte mulți oameni se plâng de migrene, astm, depresii, probleme de circulație, dereglări de somn sau infecții. Bătăturile și dinții încep să doară, coagularea sângelui are de suferit și apare pericolul trombozelor.
Fronturile de aer umed agravează diferitele forme de reumatism cronic degenerativ. Vântul rece declanșează crize de angină pectorală zilele cu vânt persistent de primăvară și vară activează alergii la polen; se știe încă din vechime că fazele cu lună plină coincideau, la bolnavii bacilari, cu un număr mai mare de hemoptizii. Migrenele, nevralgiile (sciatic sau trigemen) au și ele mari condiționări meteo.
Erupțiile solare intensifică stările depresive și cresc rata tentativelor de sinucidere.
Climatul marin agravează nevrozele iar climatul de mare altitudine determină un travaliu intens de adaptare cardiacă.
Între retragerea unui front atmosferic și apropierea celuilalt, asupra noastră acționează – într-o perioadă scurtă de timp, o mulțime de influențe meteorologice. Temperatura, presiunea aerului, umiditatea, încărcătura electrică din aer, lumina și circulația aerului se modifică și nu toți oamenii suportă la fel de bine aceste modificări.
Studii privind impactul vremii asupra sănătății
O treime din locuitorii Europei nu se sinchisesc de schimbările de vreme: organismul sănătos se descurcă bine cu variațiile climaterice și suportă fără probleme diferențele mari de temperatură.
O altă treime sunt afectați ușor, adică se simt puțin mai obosiți, iar ultima treime au probleme de sănătate importante. Doar în cazul lor se poate vorbi de sensibilitate la schimbările de vreme. La loc de frunte între factorii meteo negativi se află presiunea atmosferică.
Un studiu efectuat în Franța arată că atunci când temperatura zilei scădea cu 10grade, numărul infarcturilor creștea cu 13 procente. Iar când presiunea atmosferică se modifica cu 10 milibari, rata infarctului creștea cu până la 12%. În mod evident, odată cu vremea se modifică și tensiunea arterială a pacienților. Iar acest fapt demonstrează că vremea influențează starea de sănătate.
Unii cercetători presupun că instabilitatea presiunii atmosferice dereglează cantitatea de lichid și organul de echilibru existent în urechea internă, influențând astfel tensiunea arterială și coagularea sângelui.
Alții suspectează electricitatea atmosferică: s-ar părea că mai ales pe furtună, ionii invizibili “răpăie” pe creierul nostru, afectând producerea serotoninei. În acest caz, devenim depresivi, suntem mai sensibili la durere sau avem probleme cu stomacul, intestinul și digestia.
Fulgere, căldură, ploaie, umezeală și soare – vremea, ca este frumoasă sau ca e urâtă, are un efect profund asupra vieții noastre. Ne influențează organismul, voința și emoțiile. În numeroase cazuri, legătura este clară și în mod cert biologică. Alteori, felul în care vremea acționează asupra noastră este obscur, dar impresionant.
Atunci când frigul nordic atacă zonele montane ale Americii Centrale, mulți indieni se îmbolnăvesc de o formă mortală de pneumonie; în zonele temperate ale Americii de Nord, timpul variabil de la venirea primăverii este purtător de gripe și același lucru se întâmplă și în Europa meridională.
În Elveția, când bate Föhnul din Alpi, infractorii acuzați de acte de violență (și chiar de crimă) beneficiază de circumstanțe atenuante se consideră că aerul puternic ionizat al acestui vânt poate accentua anumite dezechilibre mentale latente.
În Franța meridională, vântul cald și umed numit Il vent du midi este în mod obișnuit făcut responsabil de cele mai diverse rele; de la dureri de cap și dureri reumatice, la atacuri de epilepsie și de astm și la felurite manifestări ale unor boli infantile.
Locuitorii din Tanger dau vina pe Leventer, vântul oriental care vine dinspre Mediterana, pentru durerile de cap și chiar pentru sentimentele de oprimare care îi încearcă uneori.
În vreme ce nord-africanii cred că Scirocco, vântul fierbinte și nisipos care suflă din Sahara, îi deprimă pe oameni până la a-i aduce în pragul sinuciderii.