M-am gândit să scriu acest articol, deoarece văd din ce în ce mai des un fel de stare de absență a oamenilor din ceea ce ar trebui să fie o zonă de interes maxim pentru ei, si anume starea propriei sănătăți. Astăzi, mai mult decât oricând, oamenii au ajuns să creadă că principalul responsabil cu sănătatea lor este medicul, nu ei înșiși, deși lucrurile stau exact invers ! Deja bănuiesc sprâncene ridicate a mirare la citirea frazei precedente. Da, oricât ar suna de ciudat pentru mulți, primii responsabili cu sănătatea personală suntem noi înșine, pentru că doar noi trăim în propriul corp, doar noi îi cunoaștem (sau ar trebui să-i cunoaștem și să-i respectăm) limitele, sensibilitățile, particularitățile, nevoile, intoleranțele, doar noi îi simțim deteriorarea, atunci când începe să se manifeste. Pe cale de consecință, doar noi putem lua primele măsuri benefice pentru însănătoșire, atunci când este nevoie.
Dacă această revenire la sănătate presupune și administrarea de medicamente prescrise de medic, atunci importanța citirii prospectului este esențială. În primul rând,am putea remarca din felul în care sunt redactate aceste prospecte, că ele sunt adresate, în mod explicit, pacientului, de asta se și precizează în orice prospect, că medicamentul se ia ,,așa cum v-a spus medicul.”
Foarte important de reținut este că prospectul este un document în sine, eliberat de producător ca și garanție a produsului-medicament, conținând toate specificațiile despre conținut,situații /patologii pentru care este indicat, efecte, mod de administrare, reacții adverse.
Multe persoane consideră că, dacă citesc prospectul, se sperie de posibilele reacții adverse și pot ajunge să nu mai ia medicamentul, așa că , mai bine nu citesc nimic. Aceasta e o greșeală enormă, deoarece tocmai cunoașterea posibilității acelor reacții, vă protejează sănătatea. Nu e obligatoriu ca oricine ia un medicament, să experimenteze reacții adverse la el. Dar, dacă le are și nu știe de existența lor, va merge probabil la alt medic care să trateze o altă problemă de sănătate, care este, de fapt, o reacție adversă și nu o nouă boală. În felul acesta, e destul de ușor ca pacientul respectiv să ajungă să-și crească în mod greșit lista medicamentelor îngurgitate, pentru că va trata orice simptom nou apărut ca pe o altă problemă de sănătate, neștiind că simptomul este o reacție adversă a altui medicament administrat.
Dacă pacientul respectiv ar fi citit prospectul, ar fi putut face o legătură între problema nou apărută și o posibilă reacție adversă despre care aflase deja, dar, necitindu-l, nu are cum să facă legătura cauză-efect, așa că va dori să consulte un alt medic dintr-o altă specialitate, căruia cel mai adesea nu-i va relata corect cum și în ce context a apărut noua problemă de sănătate, în consecință va primi încă un medicament . Probabil nici acestuia nu-i va citi prospectul, iar problemele riscă să se înmulțească.
Este cunoscut deja faptul că a patra cauză de mortalitate la nivel mondial sunt bolile iatrogene, adică cele datorate consumului neadecvat sau exagerat de medicamente, ca și reacțiilor încrucișate, cu potențial toxic, ori chiar unei medicații prescrise greșit, în urma unui diagnostic eronat. Da, orice e posibil, ne place să credem că medicii sunt întotdeauna eroi, că nu au cum să greșească vreodată, uitând că și ei sunt tot oameni și că în orice profesie de pe lumea asta există oameni pasionați și dedicați, dar și alții mai puțin dăruiți pentru meseria respectivă. Asta ca să nu mai amintim de faptul că meseria de medic e una grea, și că acești oameni sunt foarte adesea suprasolicitați, în consecință și greșelile sunt posibile, chiar fără să se datoreze incompetenței. De aceea atenția și implicarea reală a pacientului este esențială, iar ieșirea din starea de confort în care unii lasă totul în seama medicului sau a terapeutului, este obligatorie. Până acum câțiva ani, iatrogenia era considerată a treia cauză de mortalitate, acum se consideră ca fiind a patra (probabil de când industria pharma a început să considere că nimic nu e prea mult sau prea grav, chiar și atunci când există efecte catastrofale).
Ideea de a nu citi prospectul unui medicament, înainte de a-l lua este, de departe, cea mai proastă idee care-i poate trece cuiva prin minte. Producătorul oferă un prospect și pentru a face cunoscute toate particularitățile medicamentului, dar și pentru a se dezincrimina, în cazul când administrarea medicamentului pune pe cineva în pericol. Foarte des am auzit exprimări de tipul ,, păi dacă mi l-a dat medicul, știe el de ce mi l-a dat .” Așa este, dar nicium medic nu are cum să cunoască chimismul propriu al fiecărui pacient în parte, în consecință nu are cum să știe când la unul sau altul se va declanșa o reacție adversă. E treaba pacientului și nu a medicului să-și urmărească propria stare, pentru că doar el o poate urmări și îi poate spune medicului dacă au apărut eventuale neplăceri.
Medicamentele în sine nu sunt concepute să facă rău , dar există și situații când pur și simplu nu se potrivesc cu terenul biologic al unei persoane, iar persoana aceea este cea dintâi responsabilă de sine însăși. Așadar, citiți, vă rog, prospectul oricărui medicament pe care îl luați, Faptul că nu înțelegeți unii termeni nu e o scuză, aveți dicționar explicativ al limbii române, aveți internet și smartphone. Nu e normal să citiți cartea tehnică a oricărui obiect electrocasnic pe care îl cumpărați, spre exemplu, dar să nu aveți minima curiozitate de a citi prospectul unui medicament pe care îl luați, ar trebui să fie mai important corpul dvs. decât un obiect oarecare pe care îl posedați.
Tot ce am scris aici nu este vreo teorie conspiraționistă, sau vreo invitație de a evita medicina alopată, în niciun caz! Nici nu-mi imaginez o greșeală mai mare decât să ai o infecție și să refuzi antibioticul prescris de medic, dar la fel de greșit e să nu citești prospectul ca să-l poți informa pe medic, în cazul apariției unui simptom supărător și, eventual, riscant. Informația despre iatrogenie o găsiți și pe internet, inclusiv pe wikipedia. Sunt mulți medici cu o foarte bună reputație profesională,care au scris cărți referitor la pericolul medicamentelor, atunci când sunt luate fără discernământ. Din punctul meu de vedere, a nu citi prospectul unui medicament pe care îl ia o persoană, sau îl administrează unui copil, exact asta înseamnă, lipsă de discernământ. Știu că sună dur, dar orice altă activitate umană prin care cineva se pune singur în pericol, ce poate însemna ?
Cu speranța că ați înțeles și că o să puneți în practică cele expuse în acest articol, vă doresc multă sănătate tuturor.