Scris de: Monica Cosac Sursa: http://www.ziuanews.ro
Strategiile de marketing ale marilor grupuri farmaceutice ţintesc din ce în ce mai mult către oamenii sănătoşi, pe care îi transformă în pacienţi. Nivelurile aşa-zis normale ale unor analize medicale, precum colesterol sau tensiune arterială, au fost scăzute artificial în ultimii ani, cu „sprijinulˮ unor somităţi medicale, pentru a favoriza prescrierea de medicamente unui număr cât mai mare de „bolnaviˮ fabricaţi peste noapte. Mitul colesterolului rămâne, probabil, cea mai mare înşelăciune a secolului trecut.
Chiar şi în plină criză economică, în timp ce alte domenii au înregistrat pierderi masive, industria farmaceutică a rămas pe plus şi continuă să crească într-un ritm alert, potrivit specialiştilor din domeniu. Asta pentru că sentimente fireşti ale oamenilor – precum frica de boală, de degradare fizică şi de moarte – sunt exploatate la maximum de această industrie cinică, iar simple slăbiciuni trecătoare sau stări mai proaste sunt transformate în afecţiuni înfricoşătoare.
Apelând la iscusite strategii de marketing şi cu susţinerea unor ˮvârfuri ale cercetării medicaleˮ, producătorii de medicamente reuşesc să-şi vândă produsele, multe dintre ele adevărate droguri cu efecte secundare deosebit de grave, inclusiv oamenilor sănătoşi.
Industria farma, „mai profitabilă decât exploatările de diamanteˮ
Profesorul Philippe Even, director al prestigiosului Institut Necker, din Franţa, şi co-autor al unui volum de 900 de pagini, „Ghidul celor 4.000 de medicamente inutile sau periculoaseˮ, susţine că înlăturarea unor astfel de medicamente de pe listele subvenţionate de stat ar realiza economii de zeci de miliarde de euro pe an, dar, mai ales, ar evita circa 20.000 decese legate de medicaţie. Lista neagră, care cuprinde 58 de medicamente periculoase, include antiinflamatoarele, medicamentele care tratează bolile cardiace, diabetul, osteoporoza, crampele musculare sau dependenţa de nicotină, dar și contraceptivele, iar printre cele considerate complet inutile au fost menţionate statinele, luate pe scară largă pentru scăderea colesterolului.
Profesorul Even acuză industria farma că are o atitudine de îmbogăţire rapidă. Într-un articol apărut în „The Guardianˮ în 2012, el a declarat că producătorii fac presiuni asupra doctorilor pentru ca aceştia să prescrie medicamentele respective, presiuni care apoi sunt exercitate de către medici asupra pacienţilor, ca aceştia să le consume. „Industria farmaceutică este cea mai profitabilă, mai cinică şi mai lipsită de scrupule industrie. Este ca o caracatiţă ale cărei tentacule se infiltrează în grupurile de decizie, organizaţiile mondiale de sănătate, guverne, parlamente, administraţiile de spitale şi centre de sănătate şi în corpul medical. Nu s-a descoperit mare lucru în ultimii 30 de ani, în schimb producţia s-a multiplicat, folosind trucuri şi minciuniˮ, a declarat Philippe Even, precizând că „pe Wall Street, industria farmaceutică este pe locul trei, după petrol şi bănci, şi creşte anual cu 20% . Este mai profitabilă decât exploatările de diamanteˮ.
În privinţa dependenţei de medicamente a oamenilor, Even spune: „În ultimii 40 de ani, pacienților li s-a tot spus că au nevoie de medicamente, aşa că s-au obișnuit să le ceară. Atitudinea lor nu are nimic obiectiv sau realistˮ.
1.200 de miliarde de dolari vor fi cheltuiți pe medicamente în 2016
Deși câțiva producători farmaceutici prezenți în țara noastră vorbeau recent de o stagnare a pieței în 2013, un raport realizat de IMS Institute for Healthcare Informatics din Statele Unite relevă altceva. Potrivit documentului făcut public în iulie 2012, cheltuielile mondiale pentru medicamente vor ajunge peste doi ani la aproape 1.200 de miliarde de dolari, pe măsură ce contribuția a 16 pieţe farmaceutice emergente, între care și România, va fi tot mai mare. Se estimează că doar cele 16 piețe de profil vor asigura 30% din vânzările mondiale de medicamente în 2016 (raportul include în categoria ţărilor emergente China, India, Brazilia, Polonia, Mexic, România, Turcia, Rusia, Africa de Sud, Thailanda, Argentina, Indonezia, Egipt, Pakistan, Vietnam şi Venezuela).
Pe de altă parte, autorii raportului estimează o scădere a chetuielilor pentru medicamente în SUA, Japonia și în statele europene occidentale. Nu este de mirare că mari producători de medicamente, precum grupurile Pfizer sau Merck@Co, și-au mutat „artileria greaˮ în Europa de Est și Asia, bazându-se tot mai mult pe piețele emergente pentru dezvoltare.
Colesterolul, cea mai profitabilă „boalăˮ din lume
Cel mai bine vândut medicament din lume, în ultimii ani, este Lipitor, unul dintre cele mai prescrise produse farmaceutice. Medicii au recomandat acest produs pentru reducerea colesterolului la peste 30 de milioane de „bolnaviˮ anual. Doar în 2006, acest medicament produs de compania Pfizer a avut vânzări ce au însumat aproape 14 miliarde de dolari. Pe durata valabilităţii patentului, Lipitor a avut vânzări totale de 131 miliarde de dolari, mai mult decât dublu faţă de al doilea cel mai bine vândut medicament al tuturor timpurilor, Plavix. Produs de Bristol-Myers Squibb, Plavix este indicat pentru reducerea evenimentelor aterosclerotice (infarct miocardic, accident vascular cerebral etc).
Un alt medicament menit a scădea nivelul de colesterol „răuˮ din sânge, Crestor (AstraZeneca), a înregistrat, de asemenea, o creștere foarte mare a vânzărilor, ajungând în top 10 cele mai vândute medicamente din lume.
Companiile farmaceutice au ajuns la această performanţă în ciuda faptului că medicamentele de tipul statinelor provoacă mai multe efecte secundare grave decât beneficii, iar acesta este un lucru bine cunoscut. Există sute de studii care dovedesc efectele lor adverse, ce variază de la probleme musculare, diabet, distrugerea neuronilor şi până la un risc crescut de dezvoltare a cancerului.
Cum au reuşit, totuşi, acest lucru, veţi vedea în cele ce urmează.
Minciuni întreţinute de producătorii de medicamente
Statinele sunt medicamente care tratează colesterolul, care a fost asociat şi este considerat ˮvinovatˮ de apariţia bolilor cardio-vasculare. Statinele acţionează prin blocarea unor enzime din ficat, responsabile cu producerea de colesterol, şi au fost sintetizate pentru prima dată în Statele Unite, în anii ’70. Apariția primelor tipuri de statine a coincis cu o adevărată panică indusă populaţiei vizavi de grăsimi.
ˮTot în anii 70, în America, alimentele care conțin colesterol – adică untul, ouăle, carnea – au fost declarate oficial „inamicul nr.1 al sănătățiiˮ, pentru că fac boli cardio-vasculare. Și atunci au zis: «mâncați cereale!». Exista și până în anii ’70 supraponderabilitatea, însă după aceea a apărut cu adevărat obezitatea aceasta epidemică și este în strânsă legătură nu cu grăsimile, ci cu carbohidrații, în special cu cei cu absorbție rapidă, precum cerealele de mic dejun. Problema cu grăsimile a fost fundamentată pe o interpretare eronată a unor studii care se făcuseră până atunci și care au pus în legătură apariția bolilor cardiovasculare cu colesterolul alimentar. Astăzi, reluând acele studii la puricat, s-a văzut clar că această legătură nu există. Nu exista nici atunci, dar au fost niște interese economice. Se spune: «mănânc colesterol și mi se depune grăsimea pe artere». Nu-i adevărat, nici pe departe. Este o minciună întreținută tocmai pentru a se induce isteria și psihoza asta a colesteroluluiˮ, a explicat, pentru ZIUAnews, prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare București (ICA).
Mai mult, acesta susţine că se fac tot felul de stabiliri ale nivelului fiziologic al colesterolului total, care nu prea au legătură cu fiziologia normală a omului. „Se tinde să se scadă, arbitrar aproape, nivelul considerat a fi sigur al colesterolului total, tocmai ca toată lumea să ia – chiar și preventiv – statine. Aceasta este manipulareaˮ, a mai spus Mencinicopschi, adăugând că există numeroase studii prin care „s-a dovedit deja, colesterolul alimentar nu are mare semnificație în generarea de boli cardio-vasculareˮ.
De aceeaşi părere este şi medicul Mihnea Dragomir, care spune că oricine citeşte o carte de specialitate apărută înainte de anii ’80 poate constata că nivelurile normale ale colesterolului sunt cu totul altele faţă de cele indicate în prezent de literatura de specialitate, ori de buletinele de analize. Valoarea normală a colesterolului în România este 280 mg la 100 de ml de sânge, susţine medicul.
Dacă este aşa, cum s-a ajuns, totuşi, ca laboratoarele din România, dar şi din alte colţuri ale lumii, să tipărească buletine de analize pe care valorile ce depăşesc 180 de mg% sunt trecute ca fiind anormal de mari?
Bolnavi din pix
„Oameni de o splendidă sănătate telefonează la cabinet şi cer, cu o voce tremurândă programare pentru «colesterol». Buletinul de analize le adânceşte angoasa, aducându-i pe marginea disperării. «Am 200. E grav, dom’ doctor?». Răspundem: Nu, nu e gravˮ, relatează medicul pe site-ul său, adăugând că povestea cu valorile anormale ale colesterolului este una ˮruşinoasă pentru tagma noastră medicalăˮ.
„Secretul este că scăderea valorii normale a colesterolului în sânge a urmat o curbă paralelă şi cu puţin ulterioară descoperirii unor medicamente care au proprietatea de a scădea colesterolulˮ, iar interesul firmelor de medicamente pentru această clasă a crescut enorm, susţine medicul. Însă, pentru că „numărul pacienţilor cu hipercolesterolemie reală era mic, specialiştii în marketing au făcut diferite socoteli, din care a reieşit că, dacă valoarea normală ar coborî de la 280 la 260 şi medicilor li s-ar induce ideea că este neapărat nevoie de tratament medicamentos cronic peste această valoare, firmele producătoare ar avea numai de câştigatˮ.
Ceea ce s-a şi întâmplat. Potrivit dr. Dragomir, pe banii companiilor farmaceutice şi cu concursul unor ˮvârfuri ale cercetării medicaleˮ, au fost organizate diferite congrese internaţionale, în locuri tot mai exotice, unde somităţile medicale prezentau cele mai noi descoperiri în materie de colesterol, avertizând, totodată că nivelul de alarmă este mult mai jos decât cel cunoscut până atunci. Descoperirile, preluate şi promovate de mass media, au creat panică şi au determinat o adevărată anxietate generală: teama de colesterol. Foarte mulţi oameni au descoperit brusc că sunt „bolnaviˮ, iar companiile farmaceutice, care au câştigat astfel o nouă piaţă de desfacere a medicamentelor, au venit cu rezolvarea: statinele.
Efecte adverse grave, beneficii puţine
Creşterea incredibilă a cotei statinelor pe piaţa medicamentelor este o dovadă a lăcomiei corporative, dar şi a eficienţei strategiilor de marketing şi a publicităţii „direct către consumatorˮ. Se estimează că peste 90% dintre cei cărora li s-a prescris acest medicament nu au nevoie de el. Singurul subgrup care ar putea beneficia de statine este format din persoanele care s-au născut cu un defect genetic numit hipercolesterolemia familială, afecţiune care îi face rezistenţi la măsurile clasice de normalizare a nivelului colesterolului.
În acelaşi timp, însă, ele pun în pericol sănătatea a milioane de persoane, din cauza efectelor secundare grave.
Aceste substanţe cresc riscul de dezvoltare a diabetului, atât prin creşterea nivelului de zahăr din sânge, cât şi prin creşterea rezistenţei la insulină, care contribuie la inflamaţia cronică – numitorul comun al majorităţii bolilor. Mai mult, în mod ironic, o rezistenţă crescută la insulină poate conduce la afecţiuni cardiace care sunt principalul motiv pentru care sunt prescrise medicamentele anticolesterol. De asemenea, statinele favorizează grăsimea de pe abdomen, o presiune arterială mare, atacuri de cord, afecţiuni ale rinichilor, oboseală cronică, perturbarea tiroidei şi boli precum Parkinson sau Alzheimer. ˮPe lângă alte efecte secundare, statinele împiedică sinteza coenzimei Q10, care este un component al oricărei celule din corpul uman, fără de care nu se poate elimina energia din alimente. Ea acționează la nivelul mitocondriilor (centrala energetică a oricărei celule). La o carență de Q10, acestea se distrug. Iar celulele care conțin cele mai multe miticondrii sunt cele mai active metabolic: celulele creierului, celulele mușchilor, inclusiv a mușchiului cardiac. Dacă se distrug mitocondriile, aceste celule mor, deci se distruge creierul și fibra musculară, inclusiv cea cardiacăˮ, ne-a detaliat prof. Mencinicopschi.
ˮBeneficiiˮ noi ale statinelor
Pe măsură ce efectele secundare provocate de statine au început să fie devoalate de tot mai multe cercetări, alte somităţi medicale au „descoperit noi beneficiiˮ ale acestor medicamente anticolesterol. Spre exemplu, în 2012, o echipă de cercetători americani a ajuns la concluzia că statinele ar putea reduce riscul de depresie. Însă, profesorul Mary Whooley, unul dintre autorii studiului, nu a putut arăta care este mecanismul: „Acest efect s-ar putea explica prin acţiunea statinelor asupra aterosclerozei la nivelul creierului, care se pare că măreşte riscul de depresie. Dar, sunt doar nişte observaţii care nu permit stabilirea unei legături între cauză şi efect şi trebuie confirmate de alte studiiˮ.
Valorile normale ale colesterolului
Medicul Mihnea Dragomir precizează că, dacă valoarea colesterolului este:
– până la 260 mg%, nu este necesar nici un tratament;
– între 260 şi 279 mg%, se recomandă evitarea excesului de colesterol;
– între 280 şi 299 mg% este necesar un regim alimentar hipocolesterolemiant, cu evitarea unor produse precum: smântâna, untul, laptele gras, carnea grasă şi limitarea numărului de gălbenuşuri la patru pe săptămână (albuşurile nu conțin colesterol). De asemenea, se recomandă un regim bogat în peşte și folosirea din belşug a cimbrului şi a usturoiului. Merele şi căpşunile sunt, de asemenea, recomandate.
– peste 300 mg/100 ml sânge, se recomandă tratament medicamentos.
Monica COSAC