Scris de: Monica Cosac Sursa: http://www.ziuanews.ro
Strategiile de marketing ale marilor grupuri farmaceutice țintesc din ce în ce mai mult către oamenii sănătoși, pe care îi transformă în pacienți. Nivelurile așa-zis normale ale unor analize medicale, precum colesterol sau tensiune arterială, au fost scăzute artificial în ultimii ani, cu „sprijinulˮ unor somități medicale, pentru a favoriza prescrierea de medicamente unui număr cât mai mare de „bolnaviˮ fabricați peste noapte. Mitul colesterolului rămâne, probabil, cea mai mare înșelăciune a secolului trecut.
Chiar și în plină criză economică, în timp ce alte domenii au înregistrat pierderi masive, industria farmaceutică a rămas pe plus și continuă să crească într-un ritm alert, potrivit specialiștilor din domeniu. Asta pentru că sentimente firești ale oamenilor – precum frica de boală, de degradare fizică și de moarte – sunt exploatate la maximum de această industrie cinică, iar simple slăbiciuni trecătoare sau stări mai proaste sunt transformate în afecțiuni înfricoșătoare.
Apelând la iscusite strategii de marketing și cu susținerea unor ˮvârfuri ale cercetării medicaleˮ, producătorii de medicamente reușesc să-și vândă produsele, multe dintre ele adevărate droguri cu efecte secundare deosebit de grave, inclusiv oamenilor sănătoși.
Industria farma, „mai profitabilă decât exploatările de diamanteˮ
Profesorul Philippe Even, director al prestigiosului Institut Necker, din Franța, și co-autor al unui volum de 900 de pagini, „Ghidul celor 4.000 de medicamente inutile sau periculoaseˮ, susține că înlăturarea unor astfel de medicamente de pe listele subvenționate de stat ar realiza economii de zeci de miliarde de euro pe an, dar, mai ales, ar evita circa 20.000 decese legate de medicație. Lista neagră, care cuprinde 58 de medicamente periculoase, include antiinflamatoarele, medicamentele care tratează bolile cardiace, diabetul, osteoporoza, crampele musculare sau dependența de nicotină, dar și contraceptivele, iar printre cele considerate complet inutile au fost menționate statinele, luate pe scară largă pentru scăderea colesterolului.
Profesorul Even acuză industria farma că are o atitudine de îmbogățire rapidă. Într-un articol apărut în „The Guardianˮ în 2012, el a declarat că producătorii fac presiuni asupra doctorilor pentru ca aceștia să prescrie medicamentele respective, presiuni care apoi sunt exercitate de către medici asupra pacienților, ca aceștia să le consume. „Industria farmaceutică este cea mai profitabilă, mai cinică și mai lipsită de scrupule industrie. Este ca o caracatiță ale cărei tentacule se infiltrează în grupurile de decizie, organizațiile mondiale de sănătate, guverne, parlamente, administrațiile de spitale și centre de sănătate și în corpul medical. Nu s-a descoperit mare lucru în ultimii 30 de ani, în schimb producția s-a multiplicat, folosind trucuri și minciuniˮ, a declarat Philippe Even, precizând că „pe Wall Street, industria farmaceutică este pe locul trei, după petrol și bănci, și crește anual cu 20% . Este mai profitabilă decât exploatările de diamanteˮ.
În privința dependenței de medicamente a oamenilor, Even spune: „În ultimii 40 de ani, pacienților li s-a tot spus că au nevoie de medicamente, așa că s-au obișnuit să le ceară. Atitudinea lor nu are nimic obiectiv sau realistˮ.
1.200 de miliarde de dolari vor fi cheltuiți pe medicamente în 2016
Deși câțiva producători farmaceutici prezenți în țara noastră vorbeau recent de o stagnare a pieței în 2013, un raport realizat de IMS Institute for Healthcare Informatics din Statele Unite relevă altceva. Potrivit documentului făcut public în iulie 2012, cheltuielile mondiale pentru medicamente vor ajunge peste doi ani la aproape 1.200 de miliarde de dolari, pe măsură ce contribuția a 16 piețe farmaceutice emergente, între care și România, va fi tot mai mare. Se estimează că doar cele 16 piețe de profil vor asigura 30% din vânzările mondiale de medicamente în 2016 (raportul include în categoria țărilor emergente China, India, Brazilia, Polonia, Mexic, România, Turcia, Rusia, Africa de Sud, Thailanda, Argentina, Indonezia, Egipt, Pakistan, Vietnam și Venezuela).
Pe de altă parte, autorii raportului estimează o scădere a cheltuielilor pentru medicamente în SUA, Japonia și în statele europene occidentale. Nu este de mirare că mari producători de medicamente, precum grupurile Pfizer sau Merck@Co, și-au mutat „artileria greaˮ în Europa de Est și Asia, bazându-se tot mai mult pe piețele emergente pentru dezvoltare.
Colesterolul, cea mai profitabilă „boalăˮ din lume
Cel mai bine vândut medicament din lume, în ultimii ani, este Lipitor, unul dintre cele mai prescrise produse farmaceutice. Medicii au recomandat acest produs pentru reducerea colesterolului la peste 30 de milioane de „bolnaviˮ anual. Doar în 2006, acest medicament produs de compania Pfizer a avut vânzări ce au însumat aproape 14 miliarde de dolari. Pe durata valabilității patentului, Lipitor a avut vânzări totale de 131 miliarde de dolari, mai mult decât dublu față de al doilea cel mai bine vândut medicament al tuturor timpurilor, Plavix. Produs de Bristol-Myers Squibb, Plavix este indicat pentru reducerea evenimentelor aterosclerotice (infarct miocardic, accident vascular cerebral etc).
Un alt medicament menit a scădea nivelul de colesterol „răuˮ din sânge, Crestor (AstraZeneca), a înregistrat, de asemenea, o creștere foarte mare a vânzărilor, ajungând în top 10 cele mai vândute medicamente din lume.
Companiile farmaceutice au ajuns la această performanță în ciuda faptului că medicamentele de tipul statinelor provoacă mai multe efecte secundare grave decât beneficii, iar acesta este un lucru bine cunoscut. Există sute de studii care dovedesc efectele lor adverse, ce variază de la probleme musculare, diabet, distrugerea neuronilor și până la un risc crescut de dezvoltare a cancerului.
Cum au reușit, totuși, acest lucru, veți vedea în cele ce urmează.
Minciuni întreținute de producătorii de medicamente
Statinele sunt medicamente care tratează colesterolul, care a fost asociat și este considerat ˮvinovatˮ de apariția bolilor cardio-vasculare. Statinele acționează prin blocarea unor enzime din ficat, responsabile cu producerea de colesterol, și au fost sintetizate pentru prima dată în Statele Unite, în anii ’70. Apariția primelor tipuri de statine a coincis cu o adevărată panică indusă populației vizavi de grăsimi.
ˮTot în anii 70, în America, alimentele care conțin colesterol – adică untul, ouăle, carnea – au fost declarate oficial „inamicul nr.1 al sănătățiiˮ, pentru că fac boli cardio-vasculare. Și atunci au zis: «mâncați cereale!». Exista și până în anii ’70 supraponderabilitatea, însă după aceea a apărut cu adevărat obezitatea aceasta epidemică și este în strânsă legătură nu cu grăsimile, ci cu carbohidrații, în special cu cei cu absorbție rapidă, precum cerealele de mic dejun. Problema cu grăsimile a fost fundamentată pe o interpretare eronată a unor studii care se făcuseră până atunci și care au pus în legătură apariția bolilor cardiovasculare cu colesterolul alimentar. Astăzi, reluând acele studii la puricat, s-a văzut clar că această legătură nu există. Nu exista nici atunci, dar au fost niște interese economice. Se spune: «mănânc colesterol și mi se depune grăsimea pe artere». Nu-i adevărat, nici pe departe. Este o minciună întreținută tocmai pentru a se induce isteria și psihoza asta a colesteroluluiˮ, a explicat, pentru ZIUAnews, prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare București (ICA).
Mai mult, acesta susține că se fac tot felul de stabiliri ale nivelului fiziologic al colesterolului total, care nu prea au legătură cu fiziologia normală a omului. „Se tinde să se scadă, arbitrar aproape, nivelul considerat a fi sigur al colesterolului total, tocmai ca toată lumea să ia – chiar și preventiv – statine. Aceasta este manipulareaˮ, a mai spus Mencinicopschi, adăugând că există numeroase studii prin care „s-a dovedit deja, colesterolul alimentar nu are mare semnificație în generarea de boli cardio-vasculareˮ.
De aceeași părere este și medicul Mihnea Dragomir, care spune că oricine citește o carte de specialitate apărută înainte de anii ’80 poate constata că nivelurile normale ale colesterolului sunt cu totul altele față de cele indicate în prezent de literatura de specialitate, ori de buletinele de analize. Valoarea normală a colesterolului în România este 280 mg la 100 de ml de sânge, susține medicul.
Dacă este așa, cum s-a ajuns, totuși, ca laboratoarele din România, dar și din alte colțuri ale lumii, să tipărească buletine de analize pe care valorile ce depășesc 180 de mg% sunt trecute ca fiind anormal de mari?
Bolnavi din pix
„Oameni de o splendidă sănătate telefonează la cabinet și cer, cu o voce tremurândă programare pentru «colesterol». Buletinul de analize le adâncește angoasa, aducându-i pe marginea disperării. «Am 200. E grav, dom’ doctor?». Răspundem: Nu, nu e gravˮ, relatează medicul pe site-ul său, adăugând că povestea cu valorile anormale ale colesterolului este una ˮrușinoasă pentru tagma noastră medicalăˮ.
„Secretul este că scăderea valorii normale a colesterolului în sânge a urmat o curbă paralelă și cu puțin ulterioară descoperirii unor medicamente care au proprietatea de a scădea colesterolulˮ, iar interesul firmelor de medicamente pentru această clasă a crescut enorm, susține medicul. Însă, pentru că „numărul pacienților cu hipercolesterolemie reală era mic, specialiștii în marketing au făcut diferite socoteli, din care a reieșit că, dacă valoarea normală ar coborî de la 280 la 260 și medicilor li s-ar induce ideea că este neapărat nevoie de tratament medicamentos cronic peste această valoare, firmele producătoare ar avea numai de câștigatˮ.
Ceea ce s-a și întâmplat. Potrivit dr. Dragomir, pe banii companiilor farmaceutice și cu concursul unor ˮvârfuri ale cercetării medicaleˮ, au fost organizate diferite congrese internaționale, în locuri tot mai exotice, unde somitățile medicale prezentau cele mai noi descoperiri în materie de colesterol, avertizând, totodată că nivelul de alarmă este mult mai jos decât cel cunoscut până atunci. Descoperirile, preluate și promovate de mass media, au creat panică și au determinat o adevărată anxietate generală: teama de colesterol. Foarte mulți oameni au descoperit brusc că sunt „bolnaviˮ, iar companiile farmaceutice, care au câștigat astfel o nouă piață de desfacere a medicamentelor, au venit cu rezolvarea: statinele.
Efecte adverse grave, beneficii puține
Creșterea incredibilă a cotei statinelor pe piața medicamentelor este o dovadă a lăcomiei corporative, dar și a eficienței strategiilor de marketing și a publicității „direct către consumatorˮ. Se estimează că peste 90% dintre cei cărora li s-a prescris acest medicament nu au nevoie de el. Singurul subgrup care ar putea beneficia de statine este format din persoanele care s-au născut cu un defect genetic numit hipercolesterolemia familială, afecțiune care îi face rezistenți la măsurile clasice de normalizare a nivelului colesterolului.
În același timp, însă, ele pun în pericol sănătatea a milioane de persoane, din cauza efectelor secundare grave.
Aceste substanțe cresc riscul de dezvoltare a diabetului, atât prin creșterea nivelului de zahăr din sânge, cât și prin creșterea rezistenței la insulină, care contribuie la inflamația cronică – numitorul comun al majorității bolilor. Mai mult, în mod ironic, o rezistență crescută la insulină poate conduce la afecțiuni cardiace care sunt principalul motiv pentru care sunt prescrise medicamentele anticolesterol. De asemenea, statinele favorizează grăsimea de pe abdomen, o presiune arterială mare, atacuri de cord, afecțiuni ale rinichilor, oboseală cronică, perturbarea tiroidei și boli precum Parkinson sau Alzheimer. ˮPe lângă alte efecte secundare, statinele împiedică sinteza coenzimei Q10, care este un component al oricărei celule din corpul uman, fără de care nu se poate elimina energia din alimente. Ea acționează la nivelul mitocondriilor (centrala energetică a oricărei celule). La o carență de Q10, acestea se distrug. Iar celulele care conțin cele mai multe mitocondrii sunt cele mai active metabolic: celulele creierului, celulele mușchilor, inclusiv a mușchiului cardiac. Dacă se distrug mitocondriile, aceste celule mor, deci se distruge creierul și fibra musculară, inclusiv cea cardiacăˮ, ne-a detaliat prof. Mencinicopschi.
ˮBeneficiiˮ noi ale statinelor
Pe măsură ce efectele secundare provocate de statine au început să fie devoalate de tot mai multe cercetări, alte somități medicale au „descoperit noi beneficiiˮ ale acestor medicamente anticolesterol. Spre exemplu, în 2012, o echipă de cercetători americani a ajuns la concluzia că statinele ar putea reduce riscul de depresie. Însă, profesorul Mary Whooley, unul dintre autorii studiului, nu a putut arăta care este mecanismul: „Acest efect s-ar putea explica prin acțiunea statinelor asupra aterosclerozei la nivelul creierului, care se pare că mărește riscul de depresie. Dar, sunt doar niște observații care nu permit stabilirea unei legături între cauză și efect și trebuie confirmate de alte studiiˮ.
Valorile normale ale colesterolului
Medicul Mihnea Dragomir precizează că, dacă valoarea colesterolului este:
– până la 260 mg%, nu este necesar nici un tratament;
– între 260 și 279 mg%, se recomandă evitarea excesului de colesterol;
– între 280 și 299 mg% este necesar un regim alimentar hipocolesterolemiant, cu evitarea unor produse precum: smântâna, untul, laptele gras, carnea grasă și limitarea numărului de gălbenușuri la patru pe săptămână (albușurile nu conțin colesterol). De asemenea, se recomandă un regim bogat în pește și folosirea din belșug a cimbrului și a usturoiului. Merele și căpșunile sunt, de asemenea, recomandate.
– peste 300 mg/100 ml sânge, se recomandă tratament medicamentos.
Monica COSAC